Cu toții trebuie să economisim apa!
Administrația Bazinală de Apă Crișuri continuă monitorizarea fenomenului de secetă și ia măsuri pentru a păstra rezervele de apă în marile lacuri de acumulare. În acest moment asigurăm tuturor beneficiarilor din zonele urbane resursa de apă brută din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. Cu toate acestea, este nevoie să conștientizăm faptul că, în această perioadă, trebuie să economisim apa întrucât este o resursă naturală limitată!
În prezent, în bazinul hidrografic Crișuri, coeficientul de umplere în principalele acumulări se prezintă astfel: Drăgan (jud. Cluj) 74%, Lugașu (jud. Bihor) 94%, Tileagd (jud. Bihor) 80%, Săcuieu (jud. Bihor) 72%, Suplacu de Barcău (jud. Bihor) 79% și Tauț (jud. Arad) 53%.
”În această perioadă, pentru a monitoriza și gestiona cât mai eficient resursele de apă, săptămânal, am solicitat tuturor operatorilor de apă-canal din bazin, precum și primăriilor, să transmită un raport cu privire la situațiile critice apărute în exploatarea resurselor de apă sau satisfacerea cerințelor de apă precum și modul de aplicare a prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.” director, Pásztor Sándor.
Planul de restricții este întocmit pentru fiecare tronson de râu, în funcție de specificul activității utilizatorului și al economiei în ansamblu. În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită sunt stabilite următoarele praguri:
- FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
- FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
În spațiul hidrografic Crișuri, până în prezent, nu s-a impus aplicarea Planului de Secetă pentru niciun beneficiar. Cu toate acestea, operatorii de apă-canal ne-au semnalat că, în lipsa precipitațiilor, cumulat cu temperaturile ridicate și folosirea apei pentru grădini sau spații verzi, debitul sursei de apă a scăzut, iar electropompele din foraje fac cu greu față consumului ridicat din localitățile: Drăgești, Tarcea, Cherechiu, Săcueni, Săcădat, Vadu Crișului (jud. Bihor), Șicula (jud. Arad), Boghiș (jud. Sălaj) și Buceș (jud. Hunedoara). În aceste zone, operatorii de apă-canal și Primăriile au luat câteva măsuri preventive pentru gestionarea eficientă a consumului de apă.
ABA Crișuri urmărește permanent evoluția debitelor de apă și nivelurilor piezometrice prin 88 de stații hidrometrice și 275 de foraje. Datele sunt transmise zilnic către Dispeceratul Național ”Apele Române”. Situația Hidrologică poate fi consultată online, zilnic, accesând pagina web www.crisuri.rowater.ro , rubrica Situația Hidrologică https://crisuri.rowater.ro/?page_id=1081 .
Vă reamintim că apa este o resursă naturală limitată! De aceea facem apel ca toți consumatorii de apă, acolo unde există posibilitatea, să apeleze la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere) dar și în sectorul industrial sau agricol.
__________________________________________
SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ȘI HIDROGEOLOGICĂ
Buletin Hidrologic luna iunie 2022
Regimul precipitațiilor, în luna iunie, a fost foarte redus, mult sub valorile medii multianuale, astfel că, la unele stații, acesta a scăzut sub 10% din media multianuală, și anume: la stațiile hidrometrice situate în Câmpia Crișurilor (Sălard / râul Barcău, Zerind / râul Crișul Negru, Ineu / Crișul Alb, Chișineu Criș / Crișul Alb, Chier / râul Cigher), la stații hidrometrice situate în bazinul hidrografic superior al Crișului Alb (Criscior / râul Crișul Alb, Bucureșci / râul Bucureșci, Vârfurile / Valea de la Lazuri), precum și la stații hidrometrice situate în bazinul hidrografic Crișului Negru (Pietroasa / râul Crișul Pietros).
Debitele râurilor, în luna iunie, au înregistrat valori sub media multianuală, datorită deficitului pluviometric. Valorile coeficienților moduli inregistrați la cele 88 de stații hidrometrice din cadrul Bazinului Hidrografic Crișuri, nu au depășit 48% din media multianuală, ceea ce indică o scădere semnificativă a debitelor pe intreg bazinul hidrografic. La stații hidrometrice : Tauţ / râul Timercea, Târnova / Valea Mare, Igneşti și Cărand/ râul Teuz s-a înregistrat fenomenul de băltire, iar la stațiile hidrometrice: Husasău de Tinca/ Valea Nouă, Sepreuş / râul Renişel și Oşorhei /Tăşad (Valea Mare) s-a înregistrat fenomenul de secare.
Acumulările permanente din Bazinul Hidrografic Crișuri au înregistrat coeficienți de umplere în mare parte stabili pentru lacurile: Dragan, Lugașu,Tileagd, Suplacul de Barcău cu o scădere ușoară pentru lacul Tauț.
Nivelul piezometric este monitorizat prin 275 de foraje, iar pentru întocmirea Buletinului Hidrogeologic au fost selectate 22 de foraje reprezentative. În luna iunie, nivelurile piezometrice în bazinul hidrografic Crișul Negru au fost mai scăzute cu cca 50 cm față de mediile lunare multianuale, în bazinele hidrografice Barcău și Crișul Alb mai scăzute cu 50 – 100 cm față de mediile lunare multianuale, iar în bazinul hidrografic Crisul Repede evoluția nivelului piezometric are o tendință aproximativ similară cu media multianuală, excepție făcând zona aval a municipiului Oradea, unde nivelul piezometric este mai scăzut, având valori de până la 200 – 300 cm față de mediile lunare multianuale.
