În bazinul hidrografic Crișuri s-au aplicat primele măsuri din Planul de Secetă

Este nevoie să conștientizăm că apa este o resursă naturală limitată care trebuie consumată responsabil!

Ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate în ultima perioadă şi pe fondul lipsei precipitaţiilor, debitele de apă din bazinul hidrografic Crişuri sunt în scădere. Totodată, prognoza meteorologică, pentru perioada următoare, prevede temperaturi ridicate, iar cantităţile de precipitații vor avea tendința spre deficit.

În vederea prevenirii unor situaţii critice în asigurarea cerinţei de apă a populaţiei şi pentru a dispune de o situaţie cât mai exactă la nivel de bazin,  Administrația Bazinală de Apă Crişuri a solicitat U.A.T. – urilor și tuturor operatorilor de alimentare cu apă și canalizare situaţia la zi, în special acolo unde nu este asigurată cerinţa de apă pentru populaţie, cu precizarea sursei de alimentare cu apă (reţea, foraje, fântâni individuale, izvoare, alte surse) care nu asigură necesarul de apă al populaţiei.

”În momentul de față, având în vedere situația hidrologică, am solicitat aplicarea măsurilor din ”Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare” pentru o parte din utilizatorii de apă care au ca sursă râul Barcău și râul Crișul Alb, mai exact pentru: amenajare piscicolă din localitatea Ip (jud. Sălaj), păstrăvărie din localitatea Tusa (jud. Sălaj), microfermă din localitatea Valcăul de Jos ( jud. Sălaj), stație de potabilizare din localitatea Suplacu de Barcău (jud. Bihor), livadă și fermă legumicolă din localitatea Chișlaz (jud.Bihor) precum și alimentare cu apă din localitatea Brad-Crișcior (jud. Hunedoara). De asemenea, seceta menține restricțiile pentru consumatorii din: comuna Tarcea, orașul Săcueni, comuna Remetea (jud. Bihor), comuna Bocsig (jud. Arad) și comuna Buceș (jud. Hunedoara).” director, Pásztor Sándor.

Planul de restricții este întocmit pentru fiecare tronson de râu, în funcție de specificul activității utilizatorului și al economiei în ansamblu. În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită sunt stabilite următoarele praguri:

FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;

FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;

FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.

Facem precizarea că, rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte. Restricțiile (raționalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult și este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea rezervoarelor de înmagazinare.

În prezent, în bazinul hidrografic Crișuri, coeficientul de umplere în principalele acumulări se prezintă astfel: Drăgan (jud. Cluj) 72,5%, Lugașu (jud. Bihor) 95%, Tileagd (jud. Bihor) 70,6%, Săcuieu (jud. Cluj) 71,4%, Suplacu de Barcău (jud. Bihor) 69,5% și Tauț  (jud. Arad) 49%.

Fenomenul de secetă s-a înregistrat în secțiunea a 16 stații hidrometrice și anume: Tauț (AR) pe Timercea, Târnova (AR) pe Valea Mare, Vârciorog (BH) pe Topa, Husasău de Tinca (BH) pe Valea Nouă, Berechiu (AR) pe Beliu, Șiad (AR) pe Sarțiș, Ignești, Cărand și Cermei (AR) pe Teuz, Archiș, Groșeni și Sepreuși (AR) pe Renișel, Copăcel (BH) pe Chijic, Oșorhei  (BH) pe Tășad, Sărsig (BH) pe Valea Fânațelor și Ghilești  (SM) pe Checheț.

ABA Crișuri urmărește permanent evoluția debitelor de apă și nivelurilor piezometrice prin 88 de stații hidrometrice și 275 de foraje. Datele sunt transmise zilnic către Dispeceratul Național ”Apele Române”. Situația Hidrologică poate fi consultată online, zilnic, accesând pagina web www.crisuri.rowater.ro , rubrica Situația Hidrologică https://crisuri.rowater.ro/?page_id=1081.

Administrația Bazinală de Apă Crișuri face în continuare apel la responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora.